miercuri, 12 august 2009

Acadele


Sophia a primit un rucsacel sub forma de vacuta plin cu acadele. Sophia nu a ma vazut niciodata acadele, nici vorba sa fi gustat vreuna. Si totusi stie ce sunt.
-Dai Totia ! Miam Miam !
- Puiut, nu sunt de mancat ca strica dintisorii!
- i-a mia i-a mia, dai Toti !
- vacuta e a ta, hai sa punem rucsacelul in spate, mai bine.

Folosesc la maxim fereastra de oportunitate si printr-o miscare dibace de invaluire, acadelele sunt scoase din rucsac si puse bine, pana le vom gasi o casa mai prietenoasa.

A doua zi Sophia le repereaza. Nu stiu cum. Cu acelasi radar ancestral cu care a inteles ce sunt. Nu mai e scapare.

- Gios, gios, acicea (jos jos aici) si arata cu degetelul hotarata pe podea. In final cedez, ii dau punguta cu speranta firava ca se va multumi sa o smotoceasca.
-Scoate, dechide, sunt sub presiune maxima. Mai cedez un pas, le scot din punga si i le las sa le admire. Incerc sa aduc discutia asupra fructelor de pe ambalaj. Nici vorba
- Scoate capacu, i-a mia , o tot tine una si buna asa ca tatal ei ii desface doua. Tot in sarcina lui cade si obligatia de a inveenta jocuri cu ele, altele decat cele pentru care au fost create.

Acadelele se lovesc una de alta, danseaza impreuna, au devenit tirezi, dervisi dansatori, castanete. Sunt admirate ca forma si culoare, rasucite, invartite. Obiectiv indeplinit. Au devenit jucarii. S-au umplut de scame si sunt plimbate si hranite , ocazional sunt folosite la amestecatul in paste. Cand au obosit au fost culcate alaturi de Sophia pe perna.

Acum o alta dilema, daca au ajuns jucarii, mai este oare etic sa le arunc la gunoi?...

9 comentarii:

  1. Pai se mai strica si jucariile, nu? :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Adevarat spui, pana una alta le-am ascuns sub o palarie...

    RăspundețiȘtergere
  3. Am citit acum ultimele postari, ce mare s-a facut Totia! E superba, sa va creasca mare mare...

    Cat despre acadele...hmmm, sa le tii pana uita de ele si nu le mai cere la joaca.

    RăspundețiȘtergere
  4. Mihaela, arata asa bine sau mi-e mie foame la ora asta... dar as aprecia daca le-ai ascunde la mine. :))

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu am mare problema cu acadelele astea, ca toata lumea le da fetelor mele acadele, pe unde merg cu ele, la doctor, la cumparaturi, in vizita ... Si numai din asta bune de stricat dintii si pline de coloranti. Am zis ca o sa le pun un sticker pe frunte "no lollies, please".

    RăspundețiȘtergere
  6. :))Atata inocenta! Sunt minunati copiii!...
    Adelamaria

    RăspundețiȘtergere
  7. Salmi, multumim, a crescut ea si au crescut si asteptarile ei.

    Vasari, daca te ofereai ieri ti le trimiteam urgent, asa le-am gasit o casa noua celor ramase in ambalaj, cele 2 din imagine tau inca...sub palarie

    Alina, asa e, si Sophia a inceput sa primeasca dulciuri, ciocolata, acadele si a inceput sa ma deranjeze pentru ca a crescut si datorita ambalajelor isi da seama ca sunt de mancat....

    Adela, ah, ne mai bucuram si noi cat mai merge pacaleala. Desi tehnic n-am mintit cu nimic, decat prin omisiune...

    RăspundețiȘtergere
  8. mai bine etichete cu "eu consum morcovi si mere" :))

    RăspundețiȘtergere
  9. Ce frumos ati rezolvat acadelele! :-))
    Noi am primit din pacate acum o saptamana la un restaurant grecesc cate o acadea de copil, de fapt copiii le-au primit. Pana sa reusim si noi sa le indepartam, Jasmina a si desfacut-o pe-a ei si i-a demonstrat practic si cu mimica savurand lui Floris ce se face cu ele. Nu l-am mai putut pacali :-(
    M-am consolat cu faptul ca oricumnu avem asa ceva acasa, si ce nu ai, nu poti manca ;-)

    Cand sa iesim din restaurant, dragutul de ospatar a vrut sa ne faca inca o bucurie si le-a mai dat cate una :-o

    Am devenit o mama rea si mincinoasa, le-am promis copiilor ca le dau in zua aurmatoare dupa MD acadelele, care au disparut in mod miraculos noaptea. Nu-mi explic inca nici in ziua de azi cum se poate asa ceva...

    A.

    RăspundețiȘtergere